NEW :
WAP-CHAT CRESTIN EL-SADAI
WWW.ELSADAI.WAPNEW.INFO
-
miercuri, 6 august 2008
vineri, 1 august 2008
Steaua intalneste Galatasaray in preliminariile Ligii Campionilor
Iata programul turului III preliminar:
Steaua Bucuresti va avea o misiune extrem de dificila in turul III preliminar al Ligii Campionilor, sortii hotarand ca ros-albastri sa joace impotriva campioanei Turciei, Galatasaray Istanbul.
Anorthosis Famagusta / Rapid Viena- Olympiakos Pireu
Vitoria Guimaraes - IFK Goteborg / FC Basel
Sahtior Donetk- Dinamo Zagreb / Domzale
Schalke 04 - Atletico Madrid
AB Aalborg / Modrica - FC Rangers / FBK Kaunas
FC Barcelona - Beitar Ierusalim / Wisla Cracovia
Levski Sofia - Anderlecht / BATE Borisov
Standard Liege - Liverpool FC
Inter Baku/ Partizan Belgrad - Fenerbahce Istanbul/ MTK Budapesta
FC Twente - Arsenal Londra
Spartak Moscova - Dinamo Kiev / Drogheda
Juventus Torino - Tampere United/ Artmedia Bratislava
Brann Bergen / Ventspils - Olympique MarseilleFiorentina - Slavia Praga
Panathinaikos Atena/ Dinamo Tibilisi - Sheriff Tiraspol / Sparta Praga
Galatasaray Istanbul - Steaua Bucuresti
Steaua va juca primul meci in deplasare, urmand a se deplasa in Turcia in 12/13 august, returul din Ghencea disputandu-se pe 26/27 august.
A început EURO 2008 !
Dacă ştii fotbal, îţi propunem să-ţi verifici cunoştinţele.
Analiza: Euro 2008 in cifre
Turneul final al EURO 2008 s-a incheiat, in urma lui ramanand amintiri frumoase, imagini impresionante, dar si cifre si clasamente.
Castigatoarea trofeului suprem continental, Spania, se afla in fruntea clasamentului la numarul de goluri incrise la acest tureu final, ibercii reusind sa marcheze de 12 ori in cele 6 partide jucate.
Spania este urmata in acest clasament de Germania si Olanda, fiecare cu cate 10 goluri marcate.
La celalalt pol, in clasamentul golurilor primite, pe primul loc se afla Turcia, cu 9 goluri incasate, urmata de Rusia cu 8 goluri si Germania cu 7 goluri primite, echipa Croatiei fiind formatia cu cea mai buna defensiva, elevii lui Slaven Bilic incasand doar 2 goluri.
Spania conduce si la capitolul suturilor pe spatiul portii, trimitand 51 de astfel de suturi, pe locurile urmatoare clasandu-se Rusia, cu 32 de ocazii clare de gol si Olanda, care a trimis 31 de suturi pe spatiul portiii adversarelor.
Aceeasi clasare o regasim si in cazul suturilor care au ocolit spatiul portii adversarelor: Spania a avut 47 de suturi spre poarta, Rusia 44, iar Olanda 32 de astfel de executii.
Cea mai ghinionista echipa poate fi considerata Portugalia, lusitanii lovind bara portii adverse de 5 ori pe parcursul celor 4 partide jucate. Echipa lui Felipe Scolari este urmata de Rusia cu 4 si Spania cu 3 suturi in bara.
Spania a fost si cea mai violenta echipa de la EURO 2008, ibericii comitand 114 faulturi asupra jucatorilor adversi. Turcia, cu 102 si Rusia cu 94 de faulturi intregesc podiumul echipelor cu cele mai multe infractiuni. Grecia a fost cea mai fair-play echipa, elenii avand doar 45 de faulturi in cele 3 partide jucate.
Daca Spania a fost cea mai dura echipa, tot Spania a suferit si cele mai multe faulturi, elevii lui Aragones fiind faultati de 116 ori, iar cei ai Germaniei de 100 de ori, locul 3 ocupandu-l Rusia, cu 89 de faulturi suferite.
Turcia conduce in clasamentul cartonaselor galbene, la acest turneu final elevii lui Fatih Terim primind 16 cartonase galbene, aceasta fiind si explicatia numarului record de suspendati pentru ultima partida disputata in fata Germaniei. Rusia cu 10 si Italia cu 9 cartonase galbene insotesc Turcia in clasamentul celor mai avertizate echipe.
Euro 2008 poate fi considerat un turneu desfasurat sub semnul fair-play-ului, doar 3 cartonase rosii fiind acordate in cele 19 partide disputate, cate unul pentru Germania, Franta si Turcia.
Portugalia a fost cea mai posesiva echipa in competitia suprema continentala, cu 55% posesie, urmata de Spania si Olanda, ambele cu 53% posesie generala. In schimb Suedia a detinut cel mai putin balonul, avand un procentaj general de 42% posesie.
Tot regina Europei, Spania conduce si in clasamentul paselor efectuate, ibericii reusind impresionantul numar de 3153 de pase de-a lungul competitiei, “Furia roja” fiind urmata de Germania cu 2602 pase si Rusia cu 2043.
La capitolul cornere conduce Rusia cu 41 de lovituri de la colt executate, urmata de Spania cu 35 si Turcia cu 28 de cornere. In clasamentul pozitiilor de offside Germania si Portugalia se afla la egalitate, cu 17 astfel de pozitii, urmate de Italia si Spania cu cate 15 pozitii in afara jocului.
Analiza: Euro 2008 in cifre
Turneul final al EURO 2008 s-a incheiat, in urma lui ramanand amintiri frumoase, imagini impresionante, dar si cifre si clasamente.
Castigatoarea trofeului suprem continental, Spania, se afla in fruntea clasamentului la numarul de goluri incrise la acest tureu final, ibercii reusind sa marcheze de 12 ori in cele 6 partide jucate.
Spania este urmata in acest clasament de Germania si Olanda, fiecare cu cate 10 goluri marcate.
La celalalt pol, in clasamentul golurilor primite, pe primul loc se afla Turcia, cu 9 goluri incasate, urmata de Rusia cu 8 goluri si Germania cu 7 goluri primite, echipa Croatiei fiind formatia cu cea mai buna defensiva, elevii lui Slaven Bilic incasand doar 2 goluri.
Spania conduce si la capitolul suturilor pe spatiul portii, trimitand 51 de astfel de suturi, pe locurile urmatoare clasandu-se Rusia, cu 32 de ocazii clare de gol si Olanda, care a trimis 31 de suturi pe spatiul portiii adversarelor.
Aceeasi clasare o regasim si in cazul suturilor care au ocolit spatiul portii adversarelor: Spania a avut 47 de suturi spre poarta, Rusia 44, iar Olanda 32 de astfel de executii.
Cea mai ghinionista echipa poate fi considerata Portugalia, lusitanii lovind bara portii adverse de 5 ori pe parcursul celor 4 partide jucate. Echipa lui Felipe Scolari este urmata de Rusia cu 4 si Spania cu 3 suturi in bara.
Spania a fost si cea mai violenta echipa de la EURO 2008, ibericii comitand 114 faulturi asupra jucatorilor adversi. Turcia, cu 102 si Rusia cu 94 de faulturi intregesc podiumul echipelor cu cele mai multe infractiuni. Grecia a fost cea mai fair-play echipa, elenii avand doar 45 de faulturi in cele 3 partide jucate.
Daca Spania a fost cea mai dura echipa, tot Spania a suferit si cele mai multe faulturi, elevii lui Aragones fiind faultati de 116 ori, iar cei ai Germaniei de 100 de ori, locul 3 ocupandu-l Rusia, cu 89 de faulturi suferite.
Turcia conduce in clasamentul cartonaselor galbene, la acest turneu final elevii lui Fatih Terim primind 16 cartonase galbene, aceasta fiind si explicatia numarului record de suspendati pentru ultima partida disputata in fata Germaniei. Rusia cu 10 si Italia cu 9 cartonase galbene insotesc Turcia in clasamentul celor mai avertizate echipe.
Euro 2008 poate fi considerat un turneu desfasurat sub semnul fair-play-ului, doar 3 cartonase rosii fiind acordate in cele 19 partide disputate, cate unul pentru Germania, Franta si Turcia.
Portugalia a fost cea mai posesiva echipa in competitia suprema continentala, cu 55% posesie, urmata de Spania si Olanda, ambele cu 53% posesie generala. In schimb Suedia a detinut cel mai putin balonul, avand un procentaj general de 42% posesie.
Tot regina Europei, Spania conduce si in clasamentul paselor efectuate, ibericii reusind impresionantul numar de 3153 de pase de-a lungul competitiei, “Furia roja” fiind urmata de Germania cu 2602 pase si Rusia cu 2043.
La capitolul cornere conduce Rusia cu 41 de lovituri de la colt executate, urmata de Spania cu 35 si Turcia cu 28 de cornere. In clasamentul pozitiilor de offside Germania si Portugalia se afla la egalitate, cu 17 astfel de pozitii, urmate de Italia si Spania cu cate 15 pozitii in afara jocului.
joi, 31 iulie 2008
Intemeierea TARII ROMANESTI
1. Formarea statului Tara Romaneasca
Dezvoltarea economica si situatia politica externa favorabila au contribuit la formarea cnezatelor si voievodatelor Tarii Romanesti sub stapanirea unui carmuitor mai puternic, care a fost la inceputul sec. al XIV- lea Basarab I, voievodul de la Arges.
Profitand de slabirea cuceritorilor tataro- mongoli, precum si de criza interna din Ungaria, unde in anul 1301 luase sfarsit dinastia Arpadienilor si se ducea lupta pentru tronul regal, Basarab I a unit intr- un singur stat, voievodatele razlete, situate la sud de Carpati pana la Dunare, cu capitala in Campulung, oras vechi intemeiat de negustori sasi veniti de peste munti. Dintr- o cronica ungara se stie ca in anul 1324 Basarab I era " mare voievod in Tara Romaneasca ". Cu toate numeroasele incercari ale feudalilor unguri de a supune Tara Romaneasca ea a reusit sa- si pastreze independenta.
Succesorii lui Basarab I au continuat sa intareasca legaturile cu Bulgaria si cu Serbia si cu ajutorul lor sa opuna rezistenta feudalilor unguri. Legaturile cu statele slave s- au intarit indeosebi sub Nicolae Alexandru (1352 - 1364), fiul lui Basarab I, care, impotriva tendintelor bisericii catolice ungare de a-si extinde influenta sa asupra Tarii Romanesti, s- a sprijinit pebiserica ortodoxa si in anul 1359 a intemeiat prima mitropolie ortodoxa.
2. Organizarea statului feudal in Tara Romaneasca
La sfarsitul secolului al XIV- lea si in sec. al XV- lea a avut loc consolidarea Tarii Romanesti, fara formarea statelor feudale centralizate. Primele formatii statale in teritoriile din jurul Dunarii si ale Carpatilor au luat nastere relativ tarziu, cand ele ajunsesera a fi inconjurate de state feudale puternice, care urmareau sa- si largeasca hotarele pe seama teritoriilor statelor vecine.
Ca influenta asupra centralizarii statului in Tara Romaneasca a fost jugul mongol timp de aproape un secol, apoi s-a aflat sub amenintarea continua de a fi cotropita de feudalii unguri si de rivalii lor, feudalii poloni. In fruntea principatului se afla un domn a carui putere era considerata nalimitata. In realitate insa, in toate hotararile lui cu privire la problemele de politica interne, cat si la cele de politica externa, domnul trebuia sa tina seama de parerile boierilor. boierii se imparteau in "mari" si "mici". In mainile boierilor mari, adica ale celor mai mari feudali, se aflau toate organele supreme de conducere.
Din mijlocul boierilor mari se alegeau inaltii dregatori care il ajutau pe domn.
Boierii mici erau subordonati marilor boieri si indeplineau diferite functii in administrati locala a tinuturilor sau judetelor, in care erau impartite teritoriile principatelor. Toti acesti reprezentanti ai aparatului de stat nu primeau o remuneratie speciala pentru serviciile lor si traiau exclusiv pe seama populatiei, incasand in folosul lor diferite dari si amenzi.
3. Razboiul lui Basarab I cu Carol Robert
Dupa stingerea dinastiei Arpadiene urmeaza in Ungari lupte pentru tron, dar in cele din urma tronul este castigat de Carol - Robert din familia franceza de Anjou, care domnea la Neapole. Carol - Robert porneste in 1330, o expeditie armata impotriva lui Basarab I. Aceasta expeditie este povestita in toate amanuntele ei, intr- o cronica ungureasca numita " Chronicon Pictum ", cronica cu imagini si ilustratii facute de cronicari in care se vad luptele romanilor cu ungurii si aspectul luptatorilor lui Basarab.
Regele pornise dupa indemnul banului ungur de Severin, care se vedea lipsit de stapanirile lui de catre Basarab I. Oastea ungureasca era mare, bine inarmata, dupa obiceiul din Evul Mediu cu cavalerii in zale iar oastea lui Basarab, care era alcatuita din tarani nu se putea compara cu ea. Regele Ungariei cucereste cetatea Severinului dupa care inainteaza spre Olt, ca sa supuna toata Tara Romaneasca. Basarab speriat de inaintarea Ungurilor, condusi de regele in persoana, ii trimite soli sa- i spuna ca- i va plati un mare tribut si il va trimite si pe fiul sau ostatec, cu conditia ca armata ungureasca sa se retrge din tara.
Cu tot sfatul unor nobili, care erau de parere ca regele sa primeasca propunerile de pace ale lui Basarab I, Carol - Robert in trufia lui refuza si spune: " Basarab este pastorul oilor mele si voi sti sa- l scot de barba din barlogul in care s'a ascuns ". Astfel regele continua inaintarea, dar este atras de catre Basarab in locuri stramte in pasul Branului langa Campulung. Cand oastea sa patrunde in acele locuri este atacata de romani, care pravalesc bolovani si trunchiuri de copaci. Regele ungurilor este nevoit sa fuga.
Lupta a durat trei zile dupa care s- au retras si resturile armatei. Aceasta victorie stabileste definitiv independenta Tarii Romanesti, dar cu ramanerea Severinului in mainile unguresti. Tot in 1330 Basarab stabileste legaturi cu vecinii de peste Dunare. Domnul Tarii Romanesti era aliat cu tarul bulgar Mihail, care lupta impotriva Sarbilo...
miercuri, 30 iulie 2008
Sa definim Culoarea !
Clasate dupa originea lor, culorile pot fi primare si secundare, adica rezultand din combinatia a doua culori primare. Culorile primare sunt rosu, galben si albastru. Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinarea culorilor primare, doua cate doua. Ex. : R+G=Vi; R+G=O; G+A=V. Culorile secundare se mai numesc si culori binare. Urmand aceeasi clasificare, culorile mai pot fi si de gr. III (tertiare), cand se combina o culoare primara cu una secundara. Ex. : R+O=rosu-oranj; A+Vi=albastru-violet.
Sa definim "Culoarea" :
1 .Clasate dupa componenta spectrala,
Culorile pot fi complementare si necomplementare. Complementare sunt doua sau trei culori care prin amestecul optic redau lumina alba. Aceste culori complementare formeaza game bine definite de culoare care se caracterizeaza prin armonie si echilibru.Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de tertete sau de culori care luate impreuna nu dau niciodata lumina alba.
Culorile lumina se obtin prin descompunerea luminii albe in culorile spectrului solar cu ajutorul prismei de refractie.Culorile pigmenti sunt acelea pe care pictorul le intrbuinteaza la realizarea tablourilor. Culorile pigment se deosebesc de culorile lumina, deoarece ele nu pot da lumina alba prin amestecul lor complementar si dau culori negre ori gri atunci cand sunt amestecate cu alb. Ele nu au niciodata puritatea culorilor lumina.
3. Raporturi de culoare si de lumina
Intr-o lucrare, culorile se gasesc intotdeauna in raporturi cromatice si de lumina. Raporturile cromatice se mai numesc si raporturi de tenta sau de caracter, iar raporturile de lumina sunt in realitate raporturi de ton.Raportul de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele de culoare. Ex. : verde-inchis, roz (rosu-deschis cu alb), albastru pur, albastru-inchis, albastru-deschis, griuri inchise ori deschise, etc.
4. Calitatile culorii
Calitatile culorii sunt insusiri de stralucire, de luminozitate, de intensitate si de puritate sau de saturatie.Stralucirea culorii se caracterizeaza prin forta iradiatiei ei. Ex. : un rosu de cadmiu este mai stralucitor decat un rosu venetian; un verde smarald este mai stralucitor decat un verde pamant.Luminozitatea culorii arata, deobicei, gradul ei de luminozitate.
Ex.: un galben pur este de trei ori mai luminos decat un viloet pur; un rosu pur este la fel de luminos ca un verde pur; un oranj pur este de doua ori mai luminos decat un albastru pur.Intensitatea este forta cu care o culoare isi afirma stralucirea si luminozitatea. De exemplu un rosu pur langa un rosu amestecat cu putin alb sau cu putin negru sau un rosu pur langa un galben cu albastru pur, pus si el langa un violet, etc.
Puritatea culorii reprezinta gradul de stralucire si de intensitate a ei. De exemplu culorile lumina au maximum de puritate insemnat cu gr. I; culorile pigmenti au o puritate mai slaba. In general, culorile pigmenti simple (necombinate) sunt mai pure decat combinatiile lor cu complementarele sau culori necomplementare. Maximul de impuritate este griul neutru.
Culorile se pot gasi una langa alta nuantate in tenta si in ton, in inchis si deschis, ceea ce inseamna ca se gasesc in raporturi tonale diferite. Ex.: stins-stralucitor, rosu englez langa rosu de cadmiu, rosu vermillon langa indigo, etc. Apoi, inchis-deschis: violet langa verde, verde langa galben.Aceste raporturi se numesc si raporturi de valoare si ele se refera in special la luminozitatea culorilor.
6. Culori calde si culori reci
Dupa felul in care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectul fiziologic organic, culorile se denumesc calde si reci. De exemplu rosu, galben si oranj sunt culori calde iar verde, albastru si violet, culori reci. Daca le raportam unele la altele, cu.lorile pot sa fie relativ calde si reci, astfel verdele este mai cald decat albastru, rosu decat violet.
7. ContrasteIntr-un tablou,
Un pictor poate intrebuinta culorile facandu-le sa difere puternic, unele de altele prin tenta, prin ton si prin gen (caldura sau raceala). Acestea sunt contrastele. De exemplu un rosu pur langa un albastru pur da un contrast pur spectral; un rosu pur langa un verde pur – contrast complementar; un rosu pur intens langa un verde stins ori in griurile lui roscate da contrast de saturatie sau de calitate.
O suprafata de galben mai mare decat una de violet face un contrast mai mare, spatial, de culoare. Un galben langa un violet sau un roz langa un rosu inchis da contraste de inchis – deschis, dupa cum o culoare calda langa una rece – un contrast de cald – rece.Din punct de vedere al efectului vizual, contrastul poate fi succesiv si simultan.
Cand observam o pata de culoare pe o foaie alba, apare dupa putin timp in jurul acestei pete un cerc luminos colorat. Acest cerc luminos este un efect subiectiv propriu ochiului, el neavand o existenta reala pe hartie. In pictura moderna trebuie sa tinem seama de acest efect, care se numeste contrast succesiv. Efectul de culoare care apare in ochi, ca rezultat al unei pete de culoare data, este in realitate exact complementara acestei culori.
Daca prin miscarea ochiului de pe culoarea observata pe o alta culoare vecina se produce un amestec vizual, intre culoarea subiectiva aparuta ca efect succesiv si culoarea vecina, atunci avem contrastul simultan. Ex.: daca privim un rosu si simtim efectul succesiv si mutam privirea pe galbenul de alaturi, acest galben ne apare verzui, din cauza ruperii culorii subiectiv – succesiv, verde (complementara rosului peste culoarea galbena). Acesta este contrastul simultan.
joi, 24 iulie 2008
miercuri, 23 iulie 2008
Oare poate sa fie posibil ?
Stringerea de tineret El-Sadai , orgarnizeaza prima stringere de tineret pe tema desenului in viitorul apropiat.
Aceasta stringere va fi sub sloganul : Pictura este poezie tăcută !
Pentru cei care participa , se va alege un traseu de munte, unde se va desfasura activitatile acestui grup si mai este ceva , se vor face si concursuri.
Toti cei care stiu sa picteze,deseneze,sciteze si vor sa participe va rugam sa ne contactati la adresa de e-mail : el.sadai@yahoo.com
Va asteptam !
Aceasta stringere va fi sub sloganul : Pictura este poezie tăcută !
Pentru cei care participa , se va alege un traseu de munte, unde se va desfasura activitatile acestui grup si mai este ceva , se vor face si concursuri.
Toti cei care stiu sa picteze,deseneze,sciteze si vor sa participe va rugam sa ne contactati la adresa de e-mail : el.sadai@yahoo.com
Va asteptam !
Desene in nisip-Sand drawvings
vineri, 18 iulie 2008
A FI UN POET E UN LUCRU MARE !
Lumea imaginatiei...
Stand culcat pe patul meu moale, incep sa ma gandesc …. Din cartea cu lecturi sclipeste ceva… Usor coperta se deschide. Lumina se stinge incet. Ma uit la imagini si imi imaginez… Acum, am plecat! Sunt intr-o noua lumE! In lumea imaginatiei:
“Rand pe rand, raze de soare, danseaza un vals precum si stelele… O stea in rascruce, o invinge pe alta, si doua cad incetisor.. Apoi noaptea trece si soarele iese, luminos, ca un bulgar de foc. Un vulcan de zapada erupe usor si ninge in dans domol, in padure e liniste completa, care apoi e intrerupta de caderea a doua frunze aurii… Si-apoi totul e nou… Am plecat din lumea anotimpurilor catre un larg orizont.. Un munte, un deal, un altul imens, incepe si ploaia cu picuri de parfum. Mireasma proatpata si peisajul frumos ma ademenesc si plec intr-acol’. Ajuns pe un deal plin de crini, mireasma e noua acum! Imi ridic privirea incet si raman uimit! Pamantul pare ca ia foc, si soarele… amandoi! dar totu-i iluzie , privesc trist inapoi cum doi crini danseaza usor, un tango placut.. Dispar si apar intr-alt orizont… Acum totul e rece, soare nu e, crinii’s plecati, prizontul e alb, imaculat!
“Un clopotel de gheata, tras de vant, face un zgomot placut, pe pamant…”
Si acum sunt rapit de un dulce somn, ma trezesc…sunt altundeva! Totul e foc, o ploaie de stele, un miros aromat, un peisaj arzator!”
…Ma gandesc… Acum m-am intors, sunt acasa, voios! Sar la masa, iau penita in mana si scriu… Un suras pe buze se iveste acum. Parca penita intinde o raza de soare pe cer… Dar… eu scriu ce-am vazut si ma simt fericit! E PERFECT! “zic eu in sufletul meu”…
Autor :Stand culcat pe patul meu moale, incep sa ma gandesc …. Din cartea cu lecturi sclipeste ceva… Usor coperta se deschide. Lumina se stinge incet. Ma uit la imagini si imi imaginez… Acum, am plecat! Sunt intr-o noua lumE! In lumea imaginatiei:
“Rand pe rand, raze de soare, danseaza un vals precum si stelele… O stea in rascruce, o invinge pe alta, si doua cad incetisor.. Apoi noaptea trece si soarele iese, luminos, ca un bulgar de foc. Un vulcan de zapada erupe usor si ninge in dans domol, in padure e liniste completa, care apoi e intrerupta de caderea a doua frunze aurii… Si-apoi totul e nou… Am plecat din lumea anotimpurilor catre un larg orizont.. Un munte, un deal, un altul imens, incepe si ploaia cu picuri de parfum. Mireasma proatpata si peisajul frumos ma ademenesc si plec intr-acol’. Ajuns pe un deal plin de crini, mireasma e noua acum! Imi ridic privirea incet si raman uimit! Pamantul pare ca ia foc, si soarele… amandoi! dar totu-i iluzie , privesc trist inapoi cum doi crini danseaza usor, un tango placut.. Dispar si apar intr-alt orizont… Acum totul e rece, soare nu e, crinii’s plecati, prizontul e alb, imaculat!
“Un clopotel de gheata, tras de vant, face un zgomot placut, pe pamant…”
Si acum sunt rapit de un dulce somn, ma trezesc…sunt altundeva! Totul e foc, o ploaie de stele, un miros aromat, un peisaj arzator!”
…Ma gandesc… Acum m-am intors, sunt acasa, voios! Sar la masa, iau penita in mana si scriu… Un suras pe buze se iveste acum. Parca penita intinde o raza de soare pe cer… Dar… eu scriu ce-am vazut si ma simt fericit! E PERFECT! “zic eu in sufletul meu”…
Cristi Morar
joi, 17 iulie 2008
IATA SI UN PEISAJ IN NATURA !
Adeseori natura este izvorul inspiratilor in care pictorul isi asimileaza portretele...
Ce ilustreaza acest peisaj,si am sa incep cu citeva intrebari !
- Credeti ca, acest peisaj mai are ceva de complectat ?
- Unde credeti ca este situata casa,la munte sau in vale ?
- Ce reprezinta el ?
Un peisaj care patrunde interiorul !
Am incercat sa intru in sentimentul pictorului,insa am vrea sa descoperim impreuna ce a simtit,atunci cind a creat acest peisaj...
Sunt sigur ca va este mai usor sa incep aceasta discutie cu intrebari !
- Ce observam in peisaj ?
- Pictorul acestui peisaj oare ce stare launtrica a avut /
- Ce culori da farmec acetui peisaj ?
- Putem invata ceva de la acest peisaj ?
Peisaj bogat in culoare !
Multi dorim sa ajungem aici ... dar oare cum...tocmai asta vreau sa discutam ...
Am sa va intreb citeva intrebari !
- Ce culori au fost combinate in acest tablou ?
- Ce semnifica acest desen ?
- Ce stare launtrica ,a avut, acest pictor ,la realizarea acestei picturi ?
E MOMENTUL SA-TI DESCOPERI TALENTUL!
Gandite intr-o maniera vizuala si practica, in cadrul careia desenele explicative, pas cu pas, sustin un adevarat curs de initiere in arta reproducerii pe hartie a unor subiecte variate, populare – cladiri si peisaje citadine, fete si expresii, perspectiva, caini, peisaje, portrete s.a. –, cartile seriei Lectia de desen au o larga adresabilitate.
Copiii, cu generozitatea si indrazneala varstei, sau adultii, chiar daca mai reticenti si, poate, mai greu de urnit, au acum ocazia sa studieze desenul predat de cativa artisti britanici profesionisti.
Problematica recurenta – Cum incepem, Cu ce desenam, Pe ce desenam, Compozitia, Perspectiva – tehnicile traditionale sau inovatoare sfarsesc in parcurgerea fiecarei lectii prin a capata accente de specificitate, in contextul tematicii propuse.
Placerea de a desena este o conditie necesara, desigur, dar, cu cateva ingrediente – exploatarea spiritului de observatie, tenacitatea si indrazneala, chiar autocritica si, lucru de asemenea important, studiul clasicilor si al operelor acestora –, ea poate fi impinsa dincolo de limitele unui talent pentru care suntem recunoscuti in familie sau in cercul prietenilor. Ceea ce propun lectiile de desen predate in cartile ALLFA este cizelarea unui asemenea har, educarea sa.
Poate ca nu in fiecare dintre cei chinuiti de patima desenului zace un Michelangelo, un Davinci sau un Rembrandt, dar ceea ce fiecare lectie sugereaza consecvent ucenicilor este ca ambitia de a-i da eventual de urma maestrului ascuns merita efortul, ca,
ODATA DESCOPERIT, TALENTUL SE POATE…„DEZLANTUI”!
Cuprins (PEISAJE): Introducere; Cum sa incepem; Cu ce sa desenam; Pe ce sa desenam; Perspectiva; Compozitia; Unde sa desenam; Structura; Unde sa incepem; Pas cu pas: un desen complex; Desenul unei parti a subiectului; Folositi-va schitele;
Punerea in evidenta si conturarea umbrelor;
Dati viata desenului; Cerul;
Cateva demonstratii;
Tehnici si instrumente; Diferite subiecte.
Merita sa incerci !
Gandite intr-o maniera vizuala si practica, in cadrul careia desenele explicative, pas cu pas, sustin un adevarat curs de initiere in arta reproducerii pe hartie a unor subiecte variate, populare – cladiri si peisaje citadine, fete si expresii, perspectiva, caini, peisaje, portrete s.a. –, cartile seriei Lectia de desen au o larga adresabilitate.
Copiii, cu generozitatea si indrazneala varstei, sau adultii, chiar daca mai reticenti si, poate, mai greu de urnit, au acum ocazia sa studieze desenul predat de cativa artisti britanici profesionisti.
Problematica recurenta – Cum incepem, Cu ce desenam, Pe ce desenam, Compozitia, Perspectiva – tehnicile traditionale sau inovatoare sfarsesc in parcurgerea fiecarei lectii prin a capata accente de specificitate, in contextul tematicii propuse.
Placerea de a desena este o conditie necesara, desigur, dar, cu cateva ingrediente – exploatarea spiritului de observatie, tenacitatea si indrazneala, chiar autocritica si, lucru de asemenea important, studiul clasicilor si al operelor acestora –, ea poate fi impinsa dincolo de limitele unui talent pentru care suntem recunoscuti in familie sau in cercul prietenilor. Ceea ce propun lectiile de desen predate in cartile ALLFA este cizelarea unui asemenea har, educarea sa.
Poate ca nu in fiecare dintre cei chinuiti de patima desenului zace un Michelangelo, un Davinci sau un Rembrandt, dar ceea ce fiecare lectie sugereaza consecvent ucenicilor este ca ambitia de a-i da eventual de urma maestrului ascuns merita efortul, ca,
ODATA DESCOPERIT, TALENTUL SE POATE…„DEZLANTUI”!
Cuprins (PEISAJE): Introducere; Cum sa incepem; Cu ce sa desenam; Pe ce sa desenam; Perspectiva; Compozitia; Unde sa desenam; Structura; Unde sa incepem; Pas cu pas: un desen complex; Desenul unei parti a subiectului; Folositi-va schitele;
Punerea in evidenta si conturarea umbrelor;
Dati viata desenului; Cerul;
Cateva demonstratii;
Tehnici si instrumente; Diferite subiecte.
Merita sa incerci !
CE ESTE UN DESEN
UNCT, puncte, s.n. I. 1. Semn grafic mic şi rotund, asemănător cu o înţepătură de ac, folosit ca semn de punctuaţie, pentru a indica pauze între propoziţii sau fraze independente, pentru prescurtarea unui cuvânt sau care se pune deasupra literelor "i", "j" etc. * Două puncte = semn de punctuaţie constând din două puncte (I 1) aşezate unul deasupra altuia, folosit pentru a arăta că urmează o vorbire directă, o enumerare, o explicare sau o concluzie. Punct şi virgulă = semn de punctuaţie constând dintr-un punct (I 1) aşezat deasupra unei virgule, folosit pentru a despărţi părţile componente ale unei perioade. Puncte de suspensie sau puncte-puncte = semn de punctuaţie constând din trei (sau mai multe) puncte (I 1) aşezate în linie orizontală, folosit pentru a arăta o întrerupere în şirul gândirii, al acţiunii sau o omisiune dintr-un text reprodus. * Expr. A pune punctul pe i = a preciza ce este esenţial într-o chestiune, a trage concluzia. ** Fig. (Cu valoare de interjecţie) Gata! destul! 2. Semn convenţional în formă de punct (I 1), care indică pe o hartă aşezările omeneşti, care marchează zarurile, piesele de domino etc. sau care este pus la dreapta unei note muzicale pentru a-i prelungi durata cu încă o jumătate din valoarea ei. 3. Punct (I 1) folosit în matematică, indicând efectuarea unei înmulţiri. 4. Fel de a coase, de a broda, de a croşeta; model de cusătură, de broderie etc. 5. (În sintagma) Punct tipografic = unitate de măsură pentru lungime, folosită în tipografie, 0,376 mm. 6. Ceea ce se vede foarte mic din cauza depărtării. ** Pată mică, rotundă, detaşată pe un fond de altă culoare. 7. (În sintagma) Punct de ochire = locul din ţintă în care trăgătorul potriveşte precis linia de ochire. II. 1. Figură geometrică plană fără nici o dimensiune (reprezentată prin partea comună a două linii care se întâlnesc). ** Loc determinat pe o lungime, pe o suprafaţă, în spaţiu. * Punct medical (sau sanitar) = serviciu medical organizat în fabrici, uzine, şantiere etc. 2. Valoare a unei mărimi, mai ales temperatura la care se produce un anumit fenomen. Punct de topire. III. 1. Parte determinată în cadrul unei acţiuni, al unei discuţii, al unei probleme etc. * Expr. Punct de onoare = lucru, chestiune care angajează prestigiul, autoritatea, onoarea cuiva. Punct de plecare (sau de pornire) = a) locul de unde pleacă cineva; b) începutul unei lucrări, al unei acţiuni. A fi pe punctul de a... = a fi gata de a..., a fi pregătit să... Punct de vedere = aspectul sub care cineva priveşte o problemă sau atitudinea pe care o are faţă de ea; mod de a gândi. Din punct de vedere = în privinţa..., sub raportul... Din punct în punct sau punct cu punct = amănunţit, detaliat, pe larg. A pune (ceva) la punct = a) a regla (un aparat sau un sistem tehnic) pentru a-l face să funcţioneze în condiţiile dorite; b) a aranja, a potrivi lucrurile aşa cum trebuie, fără a neglija nici un amănunt; a restabili adevărul. A fi pus la punct = a fi aranjat, bine îmbrăcat. A pune pe cineva la punct = a arăta cuiva ce se cuvine şi ce nu, a da cuiva o lecţie de bună-cuviinţă. 2. Moment, stadiu, fază, etapă de dezvoltare. * Loc. adv. Până la un (sau la acest) punct = până la o anumită limită sau etapă; într-o anumită măsură. * Expr. Până la ce punct = în ce măsură, până unde... Punct mort = situaţie fără ieşire. ** (Adverbial) Exact, precis, fix. IV. Unitate de măsură luată ca bază de clasificare, în special la sporturi. ** Unitate de măsură pentru indicarea situaţiei participanţilor la unele jocuri (zaruri, cărţi, biliard etc.). ** Unitate de măsură pentru sporirea sau reducerea cursului valorilor mobiliare negociate prin bursă. ** Fiecare dintre diviziunile unei cartele pentru raţionalizarea anumitor produse industriale; tichet detaşat dintr-o astfel de cartelă. * Loc. adj. şi adv. Pe puncte = a) pe baza dreptului conferit de cartelă; raţionalizat; b) fig. fără a avea pregătirea corespunzătoare funcţiei pe care o ocupă. - Din lat. punctum (cu unele sensuri după fr. point).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
STATISTICA BLOG
WAP-CHAT CRESTIN EL-SADAI
GRUPUL EL-SADAI
Lista mea de bloguri
-
Calea Smereniei - Noi vorbim despre ucenicizare si exista un anume sens in care fiecare latura a ucenicizarii este dificila si grea pentru noi. Este dificila deoarece noi su...Acum 17 ani
